Ruleta rusească cu doi participanți, Suedia și restul lumii

Ruleta rusească cu doi participanți, Suedia și restul lumii

Postarea de mai jos a fost făcută pe 23 martie de o conațională a noastră care locuiește în Suedia, căreia îi mulțumesc pentru permisiunea pe care mi-a acordat-o de a o utiliza în articol inclusiv cu datele personale:

Reprezintă nu numai o trăire personală ci și o radiografie reușită a sentimentelor resimțite zilele acestea de mulți cetățeni suedezi care privesc cu îngrijorare dar în mare parte și cu încredere la acțiunile guvernului lor.

Acum o săptămână scriam un articol despre COVID-19 abordând tema ca psihosociolog (v. Panicați-vă! Despre COVID-19 pe invers). Pe lângă unele îndemnuri/sfaturi de comportament individual de conjunctură, articolul se referea și la conceptul de Herd immunity, plecând de la tentativa înăbușită în fașă a Marii Britanii de a aborda lupta cu pandemia prin facilitarea infectării cu virusul, mizând pe crearea în acest mod a imunității de masă, în lipsa unui vaccin. 

De data aceasta voi încerca să tratez subiectul dintr-o perspectivă mai mult sociologică, renunțând oarecum la prefixul psiho și abandonând comportamentul individual pentru a pune accentul pe cel de masă.

Abordarea neasumată public a Marii Britanii a fost la scurt timp asumată, inclusiv în declarații, de o altă țară europeană. Olanda. La presiunea mass media și a unei părți însemnate de oameni de știință, mă refer la cei care au probitatea de a vorbi despre viruși și epidemii, Olanda s-a dezis și ea rapid de această abordare și a dat conceptul de Herd Immunity pe cel de Herd Behavior, adoptând măsuri deja arhicunoscute în aproape toate statele lumii.

Spun “în aproape” pentru că încă a mai rămas pe plan mondial cel puțin o țară care abordează lupta cu pandemia pe invers. E vorba de Suedia.

Măsurile la zi luate de Suedia pentru stoparea infecțiilor sună cam așa:

  • Stați în casă dacă vă simțiți rău;
  • Lucrați de acasă dacă puteți;
  • Rămâneți în casă dacă aveți peste 70 de ani;
  • Granițele sunt închise pentru călătorii inutile.

În rest, distracție, multă muncă și multe măsuri în plan economic.

La momentul la care scriu acest articol, în Suedia barurile și pârtiile de schi sunt încă deschise iar unitățile de învățământ primar și gimnazial funcționează după măsuri care nu sunt impuse la nivel national ci sunt luate prin decizii proprii. Aglomerările de persoane au fost reduse totuși de la maxim 500 de persoane la 50 dar restricția nu se aplică școlilor, restaurantelor și sălilor de fitness.

Înainte de sociologie vă propun puțină statistică.

La bilanțul zilei de 28 Martie situația în Suedia era următoarea: 3447 de cazuri confirmate, 105 decese, 239 de cazuri critice.

În ceea ce privește rata de răspândire a infecției la nivelul Suediei și la nivel mondial datele pentru 28 martie stau astfel (s. worldometers.info):

 

La nivel mondial graficul arată așa:

Privind cele două grafice observăm faptul că în perioada 22-28 martie (perioadă în care deja aproape toate statele adoptaseră măsuri drastice de restrictionare a mișcării populației) la nivel mondial numărul de cazuri a crescut de 3.7 ori iar în Suedia de 3.07.

La scară scandinavă, unde Norvegia și Danemarca au adoptat măsurile universale, creșterea în perioada respectivă a fost de 1.6 ori respectiv 1.57.

Așadar o primă concluzie ar fi că Suedia stă aproape bine pe plan mondial dar stă prost în competiția regională.

Dacă analizăm pentru perioada respectivă graficul deceselor înregistrate ca urmare a infecției cu COVID-19, Suedia, cu o creștere de 3.8 ori a numărului de decese, stă prost atât pe plan mondial (creștere de 1.86) cât și la nivel regional ( 2.3 Norvegia și 2.7 Danemarca ).

Mai mult, dacă facem o comparație cu țara europeană care a luat cel mai prompt măsuri dintre cele mai drastice, Spania, observăm că și în acest caz Suedia nu stă prea bine. În perioada de referință în Spania numărul de cazuri a crescut doar de 2.5 ori iar cel al deceselor de 2.3.

Statistic vorbind, cel puțin până la acest moment, abordarea Suediei nu pare câștigătoare. De aceea probabil se și înmulțesc vocile oamenilor de știință și jurnaliștilor care declară că guvernul suedez joacă de fapt o ruletă rusească în care a târât toată populația țării.

În acest moment o întreagă planetă (prin exponenții ei politici, prin cercetători dar și prin jurnalismul de top) are privirea ațintită asupra autorităților suedeze și majoritatea se întreabă:

Au înnebunit sau știu ceva ce noi nu știm?

Personal am încercat să înțeleg și eu modelul suedez, dându-mi seama că pentru asta nu e suficientă statistica ci e absolut necesară sociologia, mai ales pentru că vorbim de abordări la nivel de națiuni.

A devenit evident pentru toți că lumea nu se confruntă azi cu un singur virus pandemic ci cu doi. Pe lângă efectele tragice induse de SARS-Cov-2 se prefigurează efecte devastatoare ale virusului crizei economice. Spun că a devenit deoarece în urmă cu aproximativ o lună majoritatea statelor au reacționat ca și cum ar fi existat doar virusul biologic, abordând criza economică ca pe o boală sezonieră, asemănătoare asteniei de primăvară, care poate fi tratată cu medicamente pe bază de programe de suținere de către stat a unor sectoare din economie și a unor categorii profesionale afectate.

Între timp marile puteri economice ale lumii și-au făcut calculele cu privire la costurile pe care le presupune paralizarea economiei. Dacă noi ne mai amăgim încă cu previziuni conform cărora după 2-3 luni de înghețare a economiei vom avea o scădere de 5-10%, din Germania și SUA vin semnale îngrijorătoare care vorbesc de o comprimare de 20% respectiv de un șomaj care ar putea urca la 30%. Nu au fost făcute publice previziuni oficiale pentru efectele economice ale unei prelungiri a situației actuale mai mult de 3 luni. Din motive lesne de presupus. Principalul motiv ar putea fi acela că nici o națiune, indiferent de forța ei economică, nu ar mai putea controla situația socială dincolo de astfel de cifre.

Iar dacă Germania și SUA vorbesc de asemenea efecte economico-sociale e clar că pentru statele cu economii emergente virusul crizei economice prezintă un risc letal. La nivel economic individual se aplică principiul butadei conform căreia dacă trei persoane au împreună trei găini, statistic vorbind avem o găină de persoană dar, conform previziunilor din SUA, în realitate o persoană va avea 2 găini, o a doua persoană va avea o găină iar cea de a treia nu va avea nici una. Butada se poate extrapola și la nivel de state.

De la momentul declanșării epidemiei la nivel global am asistat la cel puțin trei cazuri în care comportamentele individuale s-au dizolvat în comportamente de masă și sute de milioane de oameni s-au comportat aproximativ identic. Au făcut asta nu numai independent de propria personalitate ci și indiferent de personalitatea de bază a națiunii din care fac parte.

Primul exemplu îl constituie golirea inițială a magazinelor pe întreg mapamondul, în ciuda faptului că toți știm că de aproape o sută de ani crizele economice nu înseamnă lipsa produselor alimentare sau de igienă ci lipsa banilor pentru cumpărarea lor. A trecut.

Al doilea exemplu îl constituie ieșirea în masă la relaxare în aer liber, de weekend-ul trecut (din Australia până în SUA sau Marea Britanie și din România până în Germania). A trecut.

Al treilea exemplu îl poate constitui autoizolarea conștiincioasă din ultimele zile a mai bine de o treime din populația planetei. E comportament în derulare.

Tot în ultimele zile am văzut însă cu toții la tv apariția în Italia a unor comportamente individuale izolate, cutremurătoare, ale unor oameni care până acum două luni trăiau decent din munca lor iar acum au ieșit în stradă disperați, fără mască sau teamă de COVID-19 dar și fără nici un euro în buzunar și aproape răpuși de foame din cauza virusului crizei economice.

Acesta este de fapt principalul comportament individual asupra căruia fiecare stat trebuie să-și concentreze atenția să nu devină un comportament de masă. Dacă se va întâmpla acest lucru atunci într-adevăr va fi nevoie de ajutorul armatei.

Riscul apariției unui astfel de comportament de masă arată că nu numai guvernul suedez joacă ruleta rusească. La aceeași ruletă joacă și toate statele care au abordat lupta cu pandemia prin măsuri drastice de restricționare a mișcării și prin punerea în stand by a economiilor naționale.

Spuneam în articolul precedent că „în aproximativ două-trei luni s-ar putea să asistăm la o dispută între două reguli care se bat cap în cap: Stați în casă vs. Mergeți la muncă”. Disputa va apărea de fapt mult mai repede și ea își face deja simțită prezența atât în media cât și în unele declarații politice. De asemenea timpul e relativ de la stat la stat iar pentru unele țări s-ar putea ca „timpul să nu aibă răbdarea” pe care și-o permite Germania.

Guvernul suedez a ales cumva calea de mijloc. Referitor la muncă premierul suedez spunea pe 23 martie:

“Nimeni dintre noi nu ar trebui să riște. Niciunul dintre noi nu ar trebui să meargă la muncă cu simptomele bolii.”

Suedezii îi urmează îndemnul și dacă nu sunt bolnavi merg la muncă.

Matematicianul suedez Marcus Carlsson, cel care a catalogat pentru prima dată abordarea guvernului suedez ca pe o “ruletă rusească”, o definește și ca pe un “experiment nebun cu 10 milioane de oameni”.

 Este probabil unul dintre cele mai suprarealiste experimente din istoria omenirii. Dar în același timp este exeprimentul pe care celelalte guverne ale lumii îl urmăresc cu sufletul la gură și probabil rugându-se ca de pe țeava revolverului suedez să iasă la timp nu glonțul letal ci o posibilă soluție salvatoare.

E posibil ca în orice moment, la presiunile media și a unei părți a oamenilor de știință, Suedia să renunțe la acest experiment și să adopte și ea un Herd Behavior. La fel de posibil e ca treptat alte state să se alăture experimentului. Vom vedea.

Referitor la experimentul suedez vă recomand să citiți: https://www.nytimes.com/2020/03/28/world/europe/sweden-coronavirus.html .

Iar dacă vreți să vă faceți o imagine mai bună despre cel care conduce experimentul vă sugerez să citiți discursul premierului suedez către națiune, din data de 22 martie:

https://www.government.se/speeches/2020/03/prime-ministers-address-to-the-nation-22-march-2020/

(foto: Stockholm 28 martie 2020)



Un comentariu

  • Trebuie cunoscută în prealabil cultura suedeză, înainte de a încerca să o judeci. “Ar trebui” inseamna in traducere libera culturală ca “o faci”. După aceea toti suedezii bolnavi, si nu vorbim se perioada pandemiei/panica generală, un suedez bolnav sta acasă, pentru ca ii permite șeful, cultura si legislatia.

Adaugă un comentariu